Timpul trece peste noi intr-un ritm halucinant. Problemele de zi cu zi, stresul si valtoarea cotidiana ne fac sa nu mai dam atentie la detalii. E pacat sa nu ramanem cu nimic! Amintirile si experientele ne caracterizeaza, ne fac ceea ce suntem in prezent. Imi pretuiesc amintirile si experientele care dau o valoare lumii in care ma misc!

Imi aduc aminte ca in 2008 imi doream cu ardoare cel mai bun gadget al momentului: iPhone-ul 2G. Am dat sfara in tara si am reusit sa cumpar terminalul de la cineva care venea in tara. De la momentul in care am stiu ca l-a cumparat de la Apple Store si pana a ajuns in mainile mele cred ca a trecut 1 luna. In tot acest timp am rascolit internetul in cautare de informatii. Ajunsesem “expert” iPhone dar eu nu aveam iPhone. Un paradox. Cand am primit “jucaria” am constatat ca nu e chiar asa de simplu. Ma loveam de diferite situatii pe care nu le prevazusem.

Aveam insa un site pe care il citeam si pe care il vizitam zilnic (si acum o fac cu aceasi fidelitate): boio.ro. Mi-am luat inima in dinti si am zis sa ii scriu lui Adrian un mail in care ii solicitam ajutor cu privire la niste ringtone-uri. Mi-a raspuns, probabil ca am fost norocos 🙂

Asa a inceput o prietenie la distanta care s-a dezvoltat pe baza pasiunii noastre comune: iDevice-urile. De atunci au trecut mai bine de 2 ani.

In noiembrie 2008 a avut loc prima intalnire a pasionatilor de iPhone unde am si facut cunostinta cu Adrian. Apoi am organizat impreuna prima mare reuniune a iPhonistilor din Romania, la magazinul Muzica in Bucuresti pe 18 iulie 2009. Pe 5 iunie am facut o intalnire scurta la Constanta tot cu iPhonisti. Mai mult decat atat, am avut onoarea ca blog-ul lui Adrian sa imi gazduiasca un interviu pe care l-am realizat cu Mihnea Serbu, la vremea aceea managerul de proiect Orange pentru iPhone in Romania.

Interesant este ca fiecare are viata lui, probleme lui dar totusi revenim mereu in a ne intalni datorita unei simple pasiuni: iPhone. A facut si Apple o treaba buna din asta 🙂 Uite ca se poate ca 2 oameni, care aparent nu au nimic in comun in termeni de impartire a aceluiasi “cerc” social sa fie prieteni chiar si la distanta.

Multumesc Adrian pentru prietenie si pentru colaborarile de peste ani! 😉

Advertisements